Suntem înconjuraţi de oameni.Trecem pe lângă aceştia,nu le ştim poveştile,nu ştim ce ascund,nu ştim dacă sunt răi sau buni.Cu toate acestea,mulţi se grăbesc să judece după aparenţe,uitând să comunice,să cerceteze şi să afle cum este persoana respectivă.
Alexiuss,''proprietarul'' nopţilor albastre , a acceptat să îmi ''împartă'' puţin din timpul său,secunde şi minute concretizate pe Blindoneworld sub forma unui interviu online.Îl vom cunoaşte pe Alexiuss cu unele dintre cele mai intime gânduri ale sale.
Haideţi să trecem la subiect,vă doresc lectură plăcută!
Blindoneworld : Bine te-am gasit,îţi mulţumesc că ai acceptat această ’’şuetă virtuală’’.
Alexiuss : Cu plăcere, oricând. O privesc totuşi ca pe o provocare mai mult decât ca pe o şuetă.
B : Descrie-te în 3 cuvinte,te rog frumos.
A : Încăpăţânat, vesel, aiurit
B : Când ţi-ai dat seama că simţi ceva pentru bărbaţi?
A : Oh, Doamne , păi cred că aveam 13 ani pe vremea aia. Îmi amintesc şi când “m-am prins” ca să spunem aşa. Mă uitam la o reluare a unui episod din Baywatch, şi am realizat că formele Pamelei Anderson nu-mi spun nimic, în timp ce eu salivam la David Charvet . Individul ăsta a fost prima mea “dragoste”.
B : Ai încercat să ai o relaţie cu o femeie? Dacă da,cum a fost?
A : Bilă neagră pentru mine… Da, am încercat, şi regret şi în ziua de azi. Fără intenţia de a jigni pe nimeni, la modul cel mai sincer, a face dragoste cu un bărbat e absolut sublim, în timp ce a face dragoste cu o femeie e absolut imposibil. Asta dacă eşti gay, desigur
Cum a fost? Hmm… nasol, ce pot să zic . O adevărată catastrofă . Eram buni prieteni, ştia că sunt gay, şi la o petrecere ceva mai restrânsă am zis să încercăm. Nu a mers. Şi nu a fost vina ei, crede-mă. De cele mai multe ori ţi se spune : “Ah, păi nu ai găsit femeia potrivită”. Crede-mă că jumătate din populaţia oraşului saliva pe vremea aceea la vederea ei. Apropos, ştiai că bărbaţii straight îi invidiază adesea pe cei gay pentru că aceştia din urmă se află numai în compania femeilor frumoase? Şi îşi mai şi împărtăşesc secretele. Aproape ca între fete !
B : Cum e să trăieşti într-o ţară atât de intolerantă faţă de comunitatea gay?
A : Nu ştiu de ce se bate atâta monedă pe intoleranţă. Eu mai degrabă aş numi-o lipsă de educaţie şi de informare. România nu este o ţară de intoleranţi, aşa ceva găseşti prin Iran, Irak, sau mai ştiu eu pe unde persoanele de orientare homosexuală sunt spânzurate fără drept de apel.
Iar o mică parte de vină o poartă şi ceea ce mass-media a numit ‘’comunitatea gay’’; adică indivizii care participă la gay-fest, indivizi care de cele mai multe ori sunt travestiţi, actori groteşti ai unui show la fel de grotesc ca figurile care îl compun.
Adevărata comunitate este cea din umbră, cea care militează pro-homosexualitate printr-un comportament decent şi… (oricât de mult aş urî cuvântul ăsta)… NORMAL.
B : De ce crezi că se tem românii să accepte persoane cu o altă orientare sexuală?
A : Eu unul nu m-am întâlnit decât foarte rar cu un astfel de comportament, pentru mine acceptarea de către ceilalţi a ceea ce sunt a venit ca o parte firească a cotidianului. Poate şi pentru că sunt un individ extrem de deschis.
B :Rudele şi prietenii,cum au primit vestea că tu ai altă orientare sexuală?
A : Păi rudele au ridicat din umeri, s-a bârfit un pic, şi s-a aşteptat ca următoarea rudă să “calce pe bec’’ . La mine în familie se trece destul de uşor peste ceea ce face vecinul sau capra vecinului.
Iar prieteni, pe vremea când am realizat că sunt gay, nu aveam. Eram un adolescent care nu ştia decât şcoala şi casa. Destul de bleguţ aş zice eu acum, când îmi permit să mă uit peste umăr şi să zâmbesc trecutului.
Prietenii mi i-am ales mult mai târziu, şi am “crescut” împreună, cu dilemele , tristeţile şi bucuriile fireşti tranziţiei de la adolescentă la maturitate.
B :Cum arată bărbatul ideal pentru tine?
A : Incă mai arată ca David Charvet . Glumesc… de fapt nu arată în niciun fel, sau dacă da, arată mai mult pe dinăuntru.
Prefer un bărbat cu suflet cald, sensibil, dar cu spirit de luptător; un om cult, citit, care să fi ţinut în mână la viaţa lui ceva mai mult decât manualul de Citire din clasa a doua. Ah, şi foarte important: să nu fie efeminat! Înainte de toate, bărbatul ideal trebuie să fie… BĂRBAT!
B : Ce îţi place şi ce nu îţi place la comunitatea gay din România?
A : Nu cred în existenţa unei comunităţi gay bine închegate. După cum am mai zis şi în alte dăţi, la noi putem vorbi despre” entităţi gay” care se întâlnesc din când în când prin cluburi şi de cele mai multe ori o fac doar pentru o partidă sexuală. Ăsta este motivul pentru care nu o să mă vezi în club.
Şi cu asta cred că răspund şi celei de-a doua întrebări. Mă deranjează teribil lipsa de stabilitate şi seriozitate a marii majorităţi a persoanelor gay de la noi din ţară.
B : În ce ţară crezi că ai fi mai respectat,sau mai exact spus,eşti la curent cu legislaţia privind comunitatea gay din alte ţări? Ce ai remarcat mai deosebit în această privinţă.
A : Nu ştiu dacă aş fi mai respectat, sau dacă acolo e mult mai bine ca la noi, dar aş spune că în U.K. m-aş simţi şi eu ca peştele în apă. În ceea ce priveşte legislaţia, e de ajuns să spunem că Sir Elton John s-a căsătorit cu prietenul lui de pe vremea aceea.
B : Îţi doreşti o familie? Cum ar arată această posibilă familie şi cât de realizabilă este?
A : Ăsta este un punct sensibil: faptul că imi doresc o familie cu atâta intensitate, încât mă doare uneori.
Cum ar arăta? Păi un cuplu fericit, cu un copil (îmi doresc să am o fetiţă, probabil ar fi cel mai răsfăţat copil din lume). Ai vrea probabil să mă întrebi şi al cui ar fi copilul. De preferinţă unul adoptat, ar fi mult mai moral să salvezi un copil fără părinţi decăt să aduci tu altul pe lume cu o mamă-surogat. Asta ar lasă spaţii goale în suflet, atât mamei cât şi copilului.
Cât de realizabil este acest vis? În România … absolut deloc. Nu-i de mirare deci că aş alege şi în secunda următoare să emigrez.
B : Iţi mulţumesc pentru faptul că ai acceptat să te deschizi în faţa noastră,a cititorilor.
A : Plăcerea a fost de partea mea.
Sursa foto
Acesta a fost un interviu online cu unul din colegii noştri din blogosferă,în premieră pe Blindoneworld.Îi mulţumim lui Alexiuss pentru curajul de a-şi deschide sufletul în faţa noastră.Nu pot decât să-i urez împlinirea cât mai rapidă a dorinţelor.
Am speranţa că vor mai urma astfel de interviuri şi aştept părerile voastre!
